1.3. Avantaje si dezavantaje

1.   Persoane cu disabilitati fizice

Beneficii

TL implica practici noi, care se pot pune in aplicare prin:

• reducerea costurilor si cresterea performantei calculatoarelor si telecomunicatiilor;
• largirea accesului la uneltele si serviciile care permit lucrul in reteaua electronica deschisa (Open Electronic Networking);
• cresterea dorintei tuturor de a exploata noile metode, de a face afaceri, si de a angaja personal.

TL este atractiv prin:

•  cresterea presiunii asupra industriei, pentru a reduce costurile simultan cu imbunatatirea serviciilor;
• imbunatatirea calitatii mediului, in special prin impactul asupra drumurilor si masinilor;
• aparitia unei economii de retea, in care TL si telecomertul vor juca un rol central;
• comutarea de la "slujba platita" la oportunitati de lucru", cu o crestere a rolului individului si al intreprinderilor mici si mijlocii (IMM).

Toate studiile si analizele efectuate de firme de prestigiu din intreaga lume converg catre ideea unor beneficii nete pentru toate partile implicate:

Pentru lucratori:

• O mai buna concentrare si o optimizare a fluxului de lucru, rezultand o productivitate mai mare;

• Lipsa intarzierilor de la servici datorita traficului aglomerat;

• Timp de lucru si costuri mai mici;

• Oportunitati de lucru mai bune;

•  Facilitati de recrutare;

•  Evitarea concediilor medicale;

• Legatura mai buna cu familia;

• Un echilibru mai bun intre lucru si viata familiala;

• Posibilitatea participarii la activitatile comunitatilor locale;

• Ore de lucru flexibile.

Pentru firme:

• Costuri mai mici;

• Productivitate crescuta;

• Motivatie mai buna;

•  Stabilitate mai mare a personalului;

• Flexibilitate in organizare;

• Conducere flexibila;

• Rezistenta crescuta in fata factorilor externi;

• Eliminarea platilor pentru lucrul suplimentar.

Cateva beneficii sociale si economice ale telelucrului sunt:

• Descongestionarea traficului;

• Reducerea deplasarii si a poluarii;

• Oportunitati de lucru mai mari;

• Accesul la lucru pentru oamenii cu dificultati specifice;

• Regenerarea economica.

Dezavantaje

Telelucrul, ca un mod nou de lucru, nu e scutit de unele dezavantaje şi obstacole.

Pentru angajaţi, dezavantajele potenţiale:

• Problemele de natură tehnică: este necesar un loc de muncă şi un echipament adecvat, precum şi asistenţă pentru rezolvarea micilor probleme tehnice care apar;
• Aspectele legislative: nu sunt totdeauna clare, de pildă ce taxe şi impozite trebuie plătite (de patron, de angajat). Există şi probleme de tip protecţia muncii, asigurarea de sănătate, etc.;
• Dezavantaje economice:
  • Anumite firme tind să plătească telelucratorii mai slab decat pe cei care efectuează activităţi similare la "sediu";
  • Trebuie sa cheltuie mai multi bani pentru
    • Decorarea/finisarea biroului de lucru;
    • Suplimentarea sau imbunatatirea sistemului de iluminat;
    • Linii telefonice suplimentare;
    • Costul calculatoarelor si a echipamentelor aferente, inclusiv software;
    • Asigurari suplimentare;
    • Imbunatatiri la sistemul de acces al biroului de lucru;
    • Mobilier de lucru;
    • Plata unor permise si taxe locale.
• Dar problemele pot fi şi de natură socială şi emoţională:
  • Izolarea, marginalizarea şi lipsa informaţiilor privind viaţa companiei şi „jocurile" de putere, ceea ce poate reduce şansa de valorificare a unor noi oportunităţi, a unor posibile promovări;
  • Modificarea obiceiurilor personale şi de familie;
  • Pericolul, mai ales pentru femei, de a lucra aproape dublu şi de a se izola de familie;
  • Limitarea interacţiunii normale cu colegii de la locul de muncă;
  • Riscul de a dedica prea mult timp muncii;
  • Riscul izolării profesionale;
  • Pierderea subventiilor sociale din partea firmei;
  • Pierderea subventiilor publice.

Telelucrul modifică fundamental modelul de activitate tradiţional, bazat pe contiguitatea spaţială, conlocuire, prezenţă şi vizibilitate, schimbă rolurile şi conceptele organizatorice şi manageriale, ceea ce poate da sentimentul de a fi rupt de restul lumii.

Dezavantaje potenţiale pentru firme:

• Probleme manageriale:

  • Accesibilitatea angajatilor („Unde sunt cand ai nevoie de ei?”

  • Pierderea controlului („Daca nu ii pot vedea, nu ii pot controla”)

  • Reducerea productivitatii („Nu cumva ei privesc la TV in loc sa lucreze?”);

  • Probleme de securitate („Daca imi sterg bazele de date si strica fisierele atunci cand intra pe Internet?”);

  • Fluxul informational;

  • Pierderea contactului cu clientii;

  • Dificultăţi de comunicare;

  • Probleme de motivare şi disciplină;

  • Dificultatea organizării de şedinţe operative;

  • Indepărtarea telelucratorrilor de obiectivele şi cultura organizaţiei;

  • Evaluarea la termene mai scurte a personalului;

  •  Costuri suplimentare de perfecţionare a personalului;

  • Costuri mai mari pentru siguranţa echipamentelor, programelor şi comunicaţiilor.

Principala problemă constă în pierderea controlului în sens larg.

Pentru sindicate, pericolul este pierderea contactului cu membrii lor, iar posibilitatea acestora de a participa la viaţa sindicală şi de a fi mobilizaţi pentru acţiuni revendicative scade mult, ceea ce poate conduce la apariţia sentimentului de inutilitate a uniunilor sindicale, situaţie greu de acceptat de liderii acestora.

Sindicatele au expus, în 1993, următoarele cerinţe:

• Acceptarea voluntară a activităţii în sistem telelucru;
• Acordarea statutului de salariat telelucrătorului, cu toate drepturile aferente;
• Salarii şi toate celelalte drepturi la fel ca pentru angajaţii de la sediu;
• Posibilitatea de a-şi întâlni cu regularitate colegii şi şefii;
• Acces liber la poşta electronică şi telefon pentru legături reciproce;
• Responsabilitatea managerilor de a se afla în contact, cu regularitate, cu personalul angajat;
• Includerea în programe de dezvoltare profesională;
• Intreţinerea şi înlocuirea echipamentelor, la fel ca în sediul central, suportate de întreprindere;
• Răspunderea patronilor pentru sănatatea teleworkerilor şi pentru protecţia muncii.

Alte dificultati :

Exista in prezent o multitudine de probleme tehnice specifice care atenueaza dezvoltarea TL. Pentru unele dintre ele s-a gasit deja o modalitate principala de rezolvare.

Largimea de banda este necesara datorita cresterii exponentiale a numarului utilizatorilor retelelor de calculatoare.

Rezolvare: utilizarea serviciilor "suprapuse", cu preturi in functie de viteza de livrare.

Autentificarea este legata de necesitatea asigurarii cumparatorului ca tranzactia este autorizata.

Rezolvare: semnaturile electronice, validarea unei a treia parti, de incredere.

Securitatea: ambele parti vor sa fie sigure ca detaliile tranzactiei lor raman confidentiale.

Rezolvare: incriptarea, servere de securitate.

Armonizarea legislatiei: sub care jurisdictie se incheie tranzactia, cea a tarii cumparatorului, a vanzatorului, sau a serverului?

Aceasta problema este inca in dezbatere.

Plata: cum poate cineva sa puna la punct un mecanism simplu si fara riscuri pentru plata, uzitand diverse monede si fara garantii bancare?

Rezolvare: prin mecanismul banilor electronici, noi protocoluri pe Internet, banci virtuale.

Calitati pentru activitatea on-line: comertul on-line presupune calitati diferite pentru retelele de lucru si o evaluare a eticii in retele.

Rezolvare:programe de dezvoltare a acestor calitati, discutii si schimburi de experienta.

De asemenea, mecanismele de "cuplare" a cererii cu oferta este inca nepus la punct. Din punct de vedere tehnic, pare usor sa se realizeze aceasta:

• Pentru telelucratori: se pune la dispozitia acestora un formular simplu, pentru completare on-line, si se aduna rezultatele intr-o baza de date, astfel incat firmele sa poata gasi persoanele cu calitatile dorite;
• Pentru companii: se pun la dispozitie facilitatile de cautare, impreuna cu o lista a telelucratorilor care indeplinesc cerintele necesare; se adauga facilitatea de a-si declara posturile libere sau calitatile dorite, astfel incat telelucratorii care indeplinesc aceste conditii sa le poata contacta ulterior.

Exista insa mai multe probleme care impiedica realizarea acestui deziderat:

• Oferta  nu se potriveste cu cererea: exista o multime de (sau asa-zisi) telelucratori care cauta de lucru, dar putine companii angajeaza telelucratori.
• Este dificil sa te poti face auzit: intr-o piata plina de "rechini", pestisorii" incearca din greu sa se faca auziti. Exista firme si agentii care se ofera sa angajeze personal pentru alte companii, iar de obicei acestea au deja o agentie favorita.
• Prea putine firme cauta personal on-line: conform unui studiu al EITO, exista cca 30 milioane de utilizatori ai Internetului in Europa, dar putini manageri sunt conectati activ. De obicei, agentiile de angajari prefera modul clasic de lucru.
• TL se vinde inca foarte greu: managerii nu agreaza lucrul cu angajati carora nu le pot vedea chipurile si pe care trebuie sa-i conduca de la distanta.
• Angajarea personalului lucrator este inca o problema la nivel "national": aceasta se datoreaza legilor specifice fiecarei tari, reglementarilor diverse privind taxele si asigurarile sociale, costurilor suplimentare in cazul efectuarii platilor, monezilor diferite.

   1.3.1. Persoane cu disabilitati fizice

Limitele impuse de diverse handicapuri in viata de zi cu zi impiedica desfasurarea unei activitati de lucru normale pentru persoanele cu dizabilitati fizice.

Educatia la distanta si telelucrul pot ajuta, partial, la depasirea obstacolelor. Dar exista anumite conditii pe acre aceste pesoane trebuie sa le indeplineasca daca vor sa profite de aceste facilitati.

Avantajele telelucrului pentru persoanele cu dizabilitati fizice:

• Facilitarea accesului la cunoastere si la noi modalitati de lucru;

• „Spargerea” izolarii;

• Restabilirea unei identitati sociale.