2.3. Telecentre

1. Tipuri
   1. Centre regionale
   2. Centre satelit
   3. Centre locale
   4. Centre in vecinatate
   5. Telecentre rurale
2. Dotare
3. Modele de dezvoltare

Centrele de TL au in dotare echipamente utilizate in comun de telelucratori.

Centrele TL fixe sunt, practic, birouri sau cladiri a caror destinatie este de a sprijini lucratorii a caror activitate se desfasoara la distanta de locul lor normal de munca.

In cele mai multe cazuri, un centru TL fix este realizat ca o facilitate publica, accesibila oricui doreste sa o foloseasca, pe baza de abonament. Dar exista si telecentre particulare.

Vom considera trei categorii de telecentre, astfel:

• Centrele-satelit. Aceste sunt, in general, telecentre fixe, construite si exploatate de catre o singura firma, pentru uzul exclusiv al propriilor angajati. Multi considera insa ca un astfel de centru nu poate fi considerat decat un alt sediu, excluzandu-l din categoria TL.

• Centre executive. Acestea sunt, in general, telecentre fixe, construite si exploatate in scopul obtinerii de profit. Ele sunt puse la dispozitia tuturor celor care au nevoie de spatiu de lucru. In aceasta categorie intra si telecentrele locale, mici, precum si telecentrele zonale, mai mari. Centrele executive sunt utilizate de obicei de persoane care au nevoie de spatiu de lucru fara facilitati de TL speciale, desi cei mai multi astfel de utilizatori sunt telelucratori.

• Birouri comune. Acestea sunt birouri zonale conventionale utilizate de angajati pe baza unui program comun de lucru „in schimburi”. Utilizatorii pot apartine de firme diferite.

Avantajele muncii în telecentre:

• Reduce izolarea;
• Separă casa de locul de muncă;
• Mediul formal al biroului oferă posibilitatea de concentrare;
• Asigurările de sănătate şi siguranţă sunt acoperite;
•  Accesul la servicii: instruire, suport software-hardware, secretariat, specialişti;
• Îmbunătăţirea imaginii în afaceri;
• Costuri mai scăzute datorită - lipsei cheltuielilor de investiţii/reinvestiţii, împărţirii facilităţilor între utilizatori.

Unele dezavantaje ale muncii în telecentre:

•  Temeri privind confidenţialitatea;
• Anumite constrângeri în orele de vârf;
• Zgomot de fond.

Atitudinea firmelor şi organizaţiilor privind telecentrele:

• Conceptul de Centru telelucru este nou;
• Unele firme şi organizaţii au rezerve în luarea în consideraraţie a TL datorită cerinţelor tehnologice;
• Evaluarea costurilor şi beneficiilor este foarte importantă dar dificil de realizat;
• Factorul uman este cea mai semnificativă provocare;
• Se experimentează forme de lucru flexibile; Există un mai mare interes pentru TL în regim part-time.
• Companiile preferă să aibă o sucursală sau filială şi nu să lucreze intr-un telecentru;
• Autorităţile guvernamentale locale par să prefere "birourile locale" (apropierea de cetăţeni este un obiectiv politic);

Telecentrul este preferat lucrului la domiciliu, pentru că asigură condiţii mai bune de organizare şi control a activităţii.

2.3.1. Tipuri

Telecomunitate sau Telecentru?

In general, acesti doi termeni se considera ca reprezinta acelasi concept. Initiativa ETD (European Telework Development) face insa o nuantare in acest sens:

Telecomunitatile beneficiaza de facilitati specifice comunitatilor  pentru studiu, acces la tehnologie si la munca, etc. Acest concept a fost initiat in Suedia, raspandindu-se rapid, in special in Anglia unde, la ultima recenzie, existau cca 200 telecomunitati.

Telecentrul sugereaza facilitati mai degraba comerciale, stabilite pe criterii comerciale. De obicei ele asigura spatiu de lucru pentru persoanele care pot avea un job permanent, dar prefera sa lucreze in exteriorul sediului, fara a lucra acasa. In acest sens, telecentrele se aseamana cu alte oferte de servicii care functioneaza de ani de zile, dar se deosebeste de acestea prin accentul pus pe spatiul de lucru, aparatura de inalta performanta si accesul la serviciile in retea.

Telecomunitatile accentueaza pe latura sociala a activitatii. Din aceasta cauza, multi telelucratori folosesc aceste centre datorita accesului mai ieftin, unii avand legaturi cu telecomunitatile, in retea, chiar de acasa, pentru a beneficia de facilitatile oferite.

Telecentrele sunt mult mai bine organizate, securizate, si ofera un loc de munca non-stop pentru persoanele care au nevoie de spatiu pentru a lucra, a contacta pe ceilalti angajati, colegi, clienti, etc.

Telecommuting Advisory Council (TAC) cu sediul in Los Angeles a stabilit niste criterii pe baza carora se poate recunoaste daca un centru poate fi considerat sau nu telecentru, precum:

• Centrul este mai aproape de utilizatori decat sediul firmelor la care lucreaza;

• Rezultatul activitatii utilizatorilor este transmis la sediul central al firmelor la care sunt angajati sau pentru care lucreaza;

• Utilizatorii trebuie sa fie angajati a mai multor firme, sau din compatimente diferite din cadrul aceleiasi firme.

Mokhtarian sugereaza inca doua criterii suplimentare: independenta de locul de desfasurare a activitatii (aceasta poate fi realizata, la fel de bine, oriunde) si structura organizationala (absenta unei ierarhii de decizie).

2.3.1.1.      Centrele regionale

O modalitate importanta de TL este prin utilizarea de telecentre localizate relativ aproape de acasa. Aceste centre sunt echipate cu suficiente echipamente de calcul si facilitati de comunicare pe care le utilizeaza ca o extensie normala a locului de munca. Aceste facilitati sunt utile in primul rand celor care ar trebui sa strabata drum lung pana la sediul unde trebuie sa isi desfasoare activitatea. Telecentrele nu elimina complet necesitatea deplasarii, dar micsoreaza mult distantele. Cea mai buna amplasare a centrelor este in locuri descongestionate sau in apropierea zonelor publice de tranzit.

2.3.1.2.      Centrele-satelit

Centrele-satelit sunt plasate în afara sediului firmei, dar aparţin acesteia. Sunt o formă de organizare prin care se mută activităţile TL departe de sediile principale pentru utilizarea de personal calificat şi realizarea de economii. Ele permit organizarea activităţii în grupuri mici, ceea ce poate fi o opţiune performantă pentru o firmă.

Centrul-satelit  poate exploata dispersia geografică existentă în vederea promovării TL într-o organizaţie descentralizată.

Pentru angajati, avantajele apar în sensul  imbunătăţirii calităţii vieţii. 

Pentru firme cele mai importante beneficii sunt următoarele :

• Creşterea productivităţii. În Centrele-satelit productivitatea poate creşte cu cca. 30-40%. Digital estimează că productivitatea timpului de lucru creşte de la 50% la 80%, când angajaţii schimbă biroul tradiţional cu munca la distanţă.

• Stabilitatea personalului. Păstrarea personalului a fost singurul beneficiu important şi semnificativ pentru 21% din companiile care au participat la un studiu efectuat în Marea Britanie, şi un beneficiu important pentru alte 51%. Păstrarea personalului este uneori mai importantă decât recrutarea de personal nou deoarece este nevoie de experienţă de muncă şi de continuitate în activitate.

• Reducerea costurilor şi cheltuielilor. Beneficiile creşterii productivităţii şi a reducerii de costuri şi cheltuieli vor fi realizate de organizaţie dupa un anumit timp.

Economii substanţiale pot fi făcute dacă un număr semnificativ de angajaţi devin telelucrători şi organizaţia este capabilă să închidă un birou, sau nu mai are nevoie să deschidă unul fiind capabilă să desfăşoare aceleaşi operaţii cu acelaşi număr de personal într-un birou pe jumătate ca mărime din clădirea de bază, prin extinderea schemei de teleactivităţi. Acesta a fost perceput ca fiind singurul beneficiu important pentru 27% de companii, şi un beneficiu important pentru 53% din companiile studiate.

Birourile satelit au unele probleme potenţiale, atât în ceea ce priveşte protecţia angajatului cât şi cu managementul activităţii şi oamenilor implicaţi.

Pentru angajat motivele de îngrijorare sunt legate de pierderea oportunităţilor de avansare şi de pericolul de exploatare care poate apare în biroul aflat la distanţă.

Pentru manageri, problemele principale sunt pierderea contactului "faţă-în-faţă" şi a comunicării, care conduce la problema "lipsei de manageriat", a controlului motivaţional şi disciplinat al forţei de muncă.

2.3.1.3.      Centre locale

Centrele locale pun in comun spatiu de lucru si echipamente pentru lucratorii din apropiere. Aceste centre pot fi finantate, in comun, de toate comunitatile care profita de pe urma acestora.

2.3.1.4.      Centre in vecinatate

O varianta a centrelor locale sunt centrele din imediata vecinatate („neighborhood centers”), minicentre care se dezvolte de obicei in numar mare, fiecare din ele desevind un numar mic de utilizatori. Acestea sunt accesate de catre telelucratori parcurgand drumul pana la ale pe jos, distanta fiind foarte mica.

2.3.1.5.      Telecentre rurale

Prima Conferinta Mondiala asupra Dezvoltarii Telecomunicatiilor (CMDT), organizata de catre Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor (UIT) la Buenos Aires (Argentina) in 21 martie 1994 a hotarat sa promoveze dezvoltarea integrata a zonelor rurale, pentru a beneficia de resursele informationale puse la dispozitie cu ajutorul telematicii si retelelor informatice.

Telecomunicatiile pot surmonta factorul geografic din ecuatia dezvoltarii economice, si poate face ca zonele rurale sa devina foarte accesibile si atractive pentru afaceri. O rezultanta importanta a acestei actiuni este accesibilitatea oportunitatilor de lucru pentru toate zonele, cu referire speciala la cele rurale, si stoparea tendintei de emigrare.

Telelucrul este perceput ca o noua modalitate de dezvoltare economica a zonelor rurale. Prin accesibilitatea la oportunitatile de lucru a zonelor defavorizate din punct de vedere economic, telelucrul reduce tensiunile sociale datorate saraciei si somajului.

Desi multi analisti sunt optimisti, exista dificultati in aceasta initiativa generate de lipsa unor facilitati specifice lucrului la distanta in aceste zone, si a serviciilor aferente. Aceste probleme pot fi depasite doar in cazul in care potentialii beneficiari ating un anumit numar critic.

Telelucrul de unul singur nu poate determina dezvoltarea economica a unei zone, daca nu este sprijinit printr-o activa interventie aa autoritatilor la nivel local si regional, prin care sa se remedieze deficientele in telecomunicatii si sa se asigure niste resurse fiscale.

Telecentrele comunitare reprezinta din ce in ce mai mult o solutie pentru facilitarea integrarii accelerate a zonelor rurale, permitand astfel dezvoltarea mai multor sectoare precum invatamantul, sanatatea, mica iniativa, agricultura, etc.

Aceasta dezvoltare nu poate deveni durabila decat daca telecentrele comunitare constituie retele rurale, legate intre ele si cu retelele de telecomunicatii ale zonelor avansate, cu sprijinul inovatiilor tehnologice din telematica.

2.3.2.      Dotare

Un telecentru are in dotare toate calculatoarele si echipamentele necesare unui birou pentru angajati, pentru a-si indeplini scopul propus: statii de lucru, sali de conferinta, servicii suplimentare, etc.

Centrele de telelucru sunt dotate cu echipamente adecvate, care se pot închiria (echipamente, spaţiu de lucru, linii telefonice, tehnologie, etc), în care poate lucra atât angajatii unor firme cat si persoane care lucrează pe cont propriu.

Telecentrele asigura, in general, patru functii mai importante:

• Asigurarea cu calculatoare, echipamente şi programe corespunzatoare. Pentru lucrător este necesar un efort de auto-organizare;

• Oferta de teleservicii clasice pentru IMM-uri, cu costuri reduse, împărţite în reţea;

•  Teletraining - cursuri de pregătire pe diverse teme;

• "Spatiu expozitional": un loc de prezentare a ofertei publice sau private, un punct de contact între administraţie şi utilizatori.

2.3.3.      Modele de dezvoltare

Autoritatile de stat si locale trebuie sa sprijine lucrul la domiciliu, precum si celelalte initiative din domeniul TL.

În realizarea marketingului pentru serviciile oferite de telecentre trebuie avute în vedere următoarele obiective:

• Organizaţiile-ţintă cu o rapidă dezvoltare;
• Organizaţiile-ţintă cu experienţă în lucru la domiciliu;
• Organizaţiile guvernamentale locale cu responsabilităţi privind mediul, transportul, dezvoltarea economică, politicile de ocupare a forţei de muncă, asistenţa pentru persoane şi familii;
• Dezvoltarea contactelor personale la înalt nivel cu factori  de decizie din organizaţiile-ţintă;
• Realizarea mai multor studii de caz şi demonstraţii pentru evidenţierea caracteristicilor si avantajelor telecentrelor.