|
|
Mitul
|
|
 |
 Majoritatea persoanelor care nu sunt de origine romaneasca isi
amintesc mai mult de cruzimea lui Dracula. Dupa ce a devenit print, exista o
versiune conform careia Dracula a invitat multi cersetori si batrani, oameni
saraci si bolnavi, la un banchet la castelul sau. Cand oasprtii sai au terminat
de mancat si i-au inchinat un toast, Dracula i-a intrebat, "A-ti vrea sa
fiti fara griji, sa nu va lipseasca nimic din lumea asta?"
Da, au spus ei cu entuziasm.
Atunci Dracula a acoperit castelul cu scandura si i-a dat foc.
Nimeni nu a reusit sa scape cu viata - si acesta a fost sfarsitul problemelor
lor, asa cum le-a promis. "Am facut aceasta incat nimeni nu va fi sarac in
regatul meu", a spus el.
Conform altei povesti, el a invitat 500 de boieri la banchet si
i-a intrebat cati printi au servit la viata lor. Ei au spus ca au servit multi
printi. Dracula a realizat ca datorita comploturilor lor au fost schimbati atat
de multi printi, si i-a arestat pe toti pe loc. Cei in varsta au fost
trasi in teapa, iar pe ceilalti i-a fortat sa se deplaseze 80 km, pana in capitala
Valahiei, Poienari, unde au fost fortati sa construiasca o fortareata pe un varf
de munte. Ei au lucrat timp indelungat; cand hainele lor s-au rupt au lucrat goi.
Majoritatea dintre ei au murit. Dracula a confiscat
proprietatile boierilor si le-a donat partizanilor lui. In acest fel el a
creat o nobilime noua, loiala lui.
Lui Dracula ii placea sa organizeze cate un banchet si sa cineze
in timp ce privea oamenii murind. Forma sa de executie preferata era trasul in
teapa. Forma aceasta de executie era suficient de lenta astfel incat sa lase
posibilitatea victimelor sa isi curme singure zilele. Ii placea sa traga in
teapa mai multi oameni o data, aranjand tarusii in diverse moduri ciudate. Nimic
nu era prea brutal pentru Dracula - ii placea sa vada oamenii jupuiti, fierti de
vii, etc. Se mandrea cu faptul ca pedepsele aplicate de el erau date in functie
de crima savarsita.
 Pana in 1462, cand a fost detronat, a ucis intre 40.000 si 100.000 de oameni,
posibil chiar mai mult. El intotdeauna cauta o scuza potrivita pentru aceste
executii. A ucis negustori care si-au inselat clientii. A ucis femei care isi
inselau barbatii. De asemenea, a tras o femeie in teapa intrucat camasa
barbatului ei era prea scurta. Copiii nu erau pedepsiti cu trasul in teapa. Dupa
pedeapsa, etala corpurile in public, incat sa fie o lectie pentru toti ceilalti.
Se spune ca erau peste 20.000 de corpuri spanzurate in afara capitalei sale.
Desigur, povesti despre cruzimea lui Dracula au fost mult exagerate de catre
dusmanii sai
Dracula dispretuia atat de mult alte tari incat, cand doi
ambasadori straini au refuzat sa-si scoata palariile in fata lui, le-a batut
palariile in cap in cuie. El s-a opus bisericilor ortodoxa si catolica
romana intrucat considera ca acestea ajuta strainii sa obtina prea multa putere
in Valahia. A incercat sa previna incercarile negustorilor straini de a
inlatura din afaceri locuitorii Valahiei. Daca negustorii nu se supuneau legilor
lui erau, desigur, trasi in teapa. Pentru a dovedi cat de
respectate sunt regulile sale, Dracula a pus o cupa de aur in piata publica.
Oricine putea bea din ea, dar nu i se permitea nimanui sa o scoata din piata.
Nimeni nu a indraznit sa incalce aceasta regula.
Odata, un negustor aflat in vizita si-a lasat punga cu bani la
vedere toata noaptea, crezand ca este in siguranta datorita regulilor stricte
ale lui Dracula. Spre surprinderea sa, cateva monezi au fost furate. El s-a
plans lui Dracula, care a formulat o proclamatie in care se spunea ca banii
trebuiesc inapoiati, altfel va distruge orasul. In noaptea aceea Dracula a pus
la loc, in secret, banii care lipseau si inca o moneda in plus. In dimineata
urmatoare negustorul si-a numarat banii si a observat ca i-au fost inapoiati
banii. El i-a spus lui Dracula, inclusiv despre monda in plus. Dracula i-a spus
ca hotul a fost prins si urmeaza sa fie tras in teapa. Daca negustorul nu ar fi
spus despre moneda in plus, urma sa fie tras si el in teapa.
|
RoDI
ISOC
IWA
ARTT
RTS
WQC 2003
ISAQ 2005